Alocuțiunea domnului prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, prim-vicepreședinte al Uniunii Juriștilor din România, prezentată în deschiderea Conferinței Internaționale Patrimonium VI „Protejarea patrimoniului cultural național în România și Republica Moldova. Proiectul Codului patrimoniului cultural”, Alba Iulia, 19-20 mai 2022

După cum se știe anul 2018 a marcat pentru noi românii, în dubla noastră calitate de cetățeni români, precum și de cetățeni ai U.E., deopotrivă Anul european al patrimoniului cultural (proclamat prin Decizia Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017) și cel al Centenarului Marii Uniri, actul desăvârșirii statului național român. În legătură cu acest din urmă aspect îi felicit pe organizatori pentru alegerea Sălii Marii Uniri – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia. Cetatea Alba Carolina drept locație simbolică pentru desfășurarea acestei conferințe internaționale pe tema protejării patrimoniului cultural național în cele două țări surori România și Republica Moldova, care împărtășesc o istorie și identități comune.

Patrimoniul cultural este un element esențial al identității europene, iar ideile, principiile și valorile integrate în patrimoiul național și cel al Europei reprezintă o sursă comună de memorie, de înțelegere, de identitate și de dialog, de coeziune și creativitate în UE, precum și în cadrul fiecărui stat membru.

Patrimoniul comun (cultural și natural – deoarece cel cultural nu există și nu se manifestă independent de componenta naturală a acestuia), ca resursă colectivă și bun al tuturor păstrat pentru generațiile viitoare, se impune a fi conservat, apărat și gestionat în mod durabil. Trebuie subliniat că un rol semnificativ în îndeplinirea acestui obiectiv revine dreptului. De aici s-a născut și ideea necesității creării unui drept al patrimoniului cultural și natural în scopul protecției juridice a acestuia. În acest context, salut elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural și îmi exprim speranța că dezbaterile ce vor urma pe această temă în cadrul conferinței vor aduce noi clarificări și îmbunătățiri privind conținutul acestuia.

Pentru că am evocat la început cele două evenimente din anul 2018, amintesc cu acet prilej că în același an urmare a inițiativei și conjugării eforturilor între Academia Română, prin Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” și Ministerul Public a apărut, la Editura Academiei Române și la Editura Universul Juridic, volumul „Protecția juridică a patrimoniului cultural și natural”, avându-i în calitate de coordonatori pe profesorii universitari Mircea Duțu – director al Institutului de Cercetări Juridice, Augustin Lazăr – procuror general al PÎCCJ și Ovidiu Predescu – consilier al procurorului general al PÎCCJ. Volumul sus-amintit constituie un punct de plecare menit să genereze o nouă direcție complexă și interdisciplinară de cercetare științifică și acțiune practică, având în vedere, pe de o parte, o viziune juridică integratoare – care implică aspecte mergând de la dreptul constituțional, prin dreptul civil, dreptul penal, până la dreptul mediului și al urbanismului, precum și dreptul UE și dreptul internațional –, iar, pe de altă parte, o conexiune amplă cu diversele domenii de interacțiune aferente culturii și naturii, patrimoniului cultural și natural, văzute, la rându-le, în unitate.

În final, mulțumind organizatorilor pentru invitația de a lua cuvântul în deschiderea conferinței, precum și pentru marcarea în cadrul acestei manifestări științifice internaționale a împlinirii a 150 de ani de la apariția primului număr al revistei Dreptul – cea mai veche publicație juridică din România –, transmit organizatorilor și participanților la acest eveniment științific de prestigiu un salut călduros din partea Uniunii Juriștilor din România, însoțit de urarea sinceră de succes pentru lucrările conferinței.