STATUTUL UNIUNII JURIȘTILOR DIN ROMÂNIA
Art.1 – Uniunea Juriștilor din România, în continuare denumită Uniunea, este persoană juridică română de drept privat, de utilitate publică, nelucrativă și apolitică care desfășoară activități profesionale de interes general pentru profesiile juridice.
Uniunea Juriștilor din România s-a înființat prin încheierea Judecătoriei sectorului 1 București nr. 21 din 20 ianuarie 1990 și este înscrisă în Registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial al Judecătoriei sectorului 1 București la nr. 62/12.06.2008.
Sediul Uniunii este în București, sector 1, Bd. Magheru nr. 22, etaj I.
Durata de funcționare a Uniunii este pe termen nelimitat.
Art.2 – Uniunea este organizația profesională a juriștilor din România. Ea urmărește consolidarea statului de drept, a democrației și valorilor civice europene, întărirea respectului față de aplicarea legii, respectarea ordinii în societate și creșterea credibilității actului de justiție, promovarea consecventă a concepţiei europene privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, promovarea și apărarea drepturilor și intereselor legitime ale tuturor juriștilor.
Pentru realizarea acestor obiective, Uniunea organizează manifestări cu caracter științific de interes național și reuniuni cu caracter internațional; organizează, în nume propriu și în colaborare cu Societatea “Titu Maiorescu” sau cu alte instituții înrudite, programe de informare și educație juridică; editează lunar revistele “Dreptul” – publicație de doctrina juridică și jurisprudență – și “Palatul de Justiție” (în colaborare cu Societatea “Titu Maiorescu”) – publicație de informare și cultură juridică; împreună cu Societatea “Titu Maiorescu” organizează anual manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Justiției și decernarea premiilor științifice.
În vederea realizării acestor scopuri, Uniunea colaborează cu uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice constituite potrivit legilor de organizare și funcționare ale acestora: Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Națională a Notărilor Publici, Ordinul Consilierilor Juridici din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, precum și cu Asociația Magistraților, Uniunea Națională a Judecătorilor și Asociația Procurorilor. În acest scop, reprezentanții acestora pot face parte din organul colegial de conducere al Uniunii.
Totodată, Uniunea inițiază, atunci când consideră că este necesar, demersuri pe lângă Guvernul României și/sau membri ai Parlamentului României pentru promovarea unor iniţiative legislative ce reglementează activitatea profesiilor juridice, dar și a unor alte domenii de larg interes social, economic și cultural.
Art. 3 – Poate fi membru al Uniunii orice persoană licențiată în științe juridice, care recunoaște statutul acesteia și care nu a fost condamnată definitiv de o instanță română sau străină pentru infracțiuni care afectează prestigiul profesiei. De asemenea, pot fi membri ai Uniunii și persoanele juridice, române sau străine. Acestea în mod obligatoriu trebuie să aibă în rândurile lor absolvenți ale facultăților de drept, din țară sau străinătate. Înscrierea acestora în Uniunea Juriștilor din România se realizează prin afilierea în scris sau online, confirmată ulterior de Adunarea generală anuală.
Membrii Uniunii beneficiază de următoarele drepturi: să aleagă și să fie aleși în Consiliul director, să își poată exprima părerea, verbal, în scris sau online, în legătură cu problemele ce se referă la activitatea Uniunii, să participe la acțiunile organizate de Consiliul director; să poată solicita sprijin în soluționarea problemelor lor de natură profesională.
Obligațiile membrilor Uniunii sunt următoarele: să cunoască și să respecte Statutul; să participe la acțiunile organizate de Uniune; să plătească cotizația stabilită în cuantum de 120 de lei anual; să contribuie la formarea și dezvoltarea patrimoniului material și spiritual ale Uniunii.
Calitatea de membru se poate pierde prin neplata cotizației pe o perioadă mai mare de un an şi pentru încălcarea repetată a prevederilor Statutului. Calitatea de membru al Uniunii se pierde în cazul unei condamnări penale definitive pentru infracțiuni care lezează prestigiul profesiei. Pierderea calităţii de membru este decisă de Consiliul director care analizează şi soluţionează prin decizie şi plângerile formulate împotriva excluderii. Eventualele plângeri se depun în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de excludere la sediul Uniunii.
Membrii Uniunii se pot retrage la cerere fără a fi necesară motivarea deciziei lor.
Art.4 – Structura Uniunii se compune din: Adunarea generală, Consiliul director, Președintele Uniunii și Comisia de cenzori.
Art.5 – Adunarea generală este organul suprem de conducere al Uniunii. Această are următoarele atribuții: aprobă bilanțul contabil anual și bugetul de venituri și cheltuieli; alege și revocă membrii Consiliului director și Comisia de cenzori; aprobă la propunerea Consiliului director modificarea statutului Uniunii; hotărăşte dizolvarea și lichidarea Uniunii și decide asupra destinației patrimoniului acesteia.
Adunarea generală se întrunește o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie și se convoacă de către Consiliul director, cu 20 de zile înainte de data stabilită. Adunarea generală se poate întruni și la cererea a 2/3 din numărul membrilor înscriși. Participarea la lucrările Adunării generale se face pe baza carnetului de membru cu cotizația și viză la zi, achitată până la data de 1 martie a fiecărui an. Neachitarea cotizaţiei până la data de 1 martie a fiecărui an atrage decăderea din dreptul de a participa la lucrările Adunării generale, imposibilitatea de a vota sau de a fi ales în organele de conducere ale Uniunii. Adunarea generală este prezidată de Președintele Uniunii iar în lipsa acestuia de către prim-vicepreşedinte. În situaţia în care şi prim-vicepreşedintele este indisponibil, Adunarea generală va fi prezidată de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Consiliul director.
În cazul în care, la data convocării nu se întruneşte majoritatea absolută a membrilor săi, Adunarea generală se întruneşte de drept în următoarea zi, în prezenţa majorităţii simple, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii celor prezenţi.
Alegerea Consiliului director, a Președintelui Uniunii și a Comisiei de cenzori se face de către Adunarea generală, prin vot secret, o dată la patru ani. Președintele Uniunii conduce activitatea Consiliului director.
Modificările aduse Statutului Uniunii se înscriu în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei sectorului 1 București.
Hotărârile Adunării generale indiferent de domeniul în care sunt luate sunt obligatorii.
Art.6 – Consiliul director, este organul executiv al Uniunii, fiind format din 23 de membri, ce asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării generale. Acesta adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor săi.
Consiliul director are în componență: Președintele Uniunii, un prim-vicepreşedinte, 4 vicepreședinți și 17 membri. Din Consiliul director fac parte de drept directorul publicațiilor “Dreptul”, Președintele Societății “Titu Maiorescu”, care sunt învestiți cu calitatea de vicepreședinți ai Uniunii, directorul fondator al publicaţiilor “Dreptul” care este învestit cu funcţia de prim-vicepreşedinte al Uniunii, precum și directorul executiv. În Consiliul director pot fi cooptați ca membri și reprezentanți desemnați de uniunile pentru exercitarea profesiilor juridice și asociațiile magistraților care și-au exprimat opțiunea în acest sens. Ceilalți vicepreședinți și membri se aleg prin votul secret al Adunării generale.
În prima şedinţă, care va avea loc după încheierea Adunării generale de alegeri, Consiliul director va stabili și atribuțiile vicepreşedinţilor. Toate aceste decizii vor fi adoptate cu votul majorității membrilor prezenți ai Consiliului director.
Președintele Uniunii şi ceilalți membri ai Consiliului director își asumă obligația de a desfășura în cadrul Uniunii numai activități strict profesionale, fără nicio ingerință din sfera politicului, în deplin acord cu statutul Uniunii, indiferent de apartenență și opțiunile lor politice.
Consiliul director se întrunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie și are următoarele atribuții principale: întocmește raportul anual de activitate și bilanțul contabil, precum și proiectul bugetului de venituri și cheltuieli ce vor fi supuse aprobării Adunării generale; primește informări referitoare la soluționarea problemelor apărute între ședințele de consiliu; propune Adunării generale modificarea statutului Uniunii; sprijină societățile științifice afiliate la Uniune în realizarea obiectivelor ce și le-au asumat; adoptă programele privind manifestările științifice ce urmează a fi organizate, precum și pe cele ce privesc îmbunătățirea conținutului și tematicii revistei “Dreptul”; numește sau confirmă, după caz, directorul publicațiilor “Dreptul”. Ședințele Consiliului director se finalizează prin acte juridice numite decizii a căror evidență este ținută de către directorul executive, care se îngrijește de toată logistica necesară unei normale activități a Uniunii.
În luarea hotărârilor şi îndeplinirea procedurilor desfăşurate atât în cadrul funcţionării sale, cât şi în cazul procedurilor şi hotărârilor aflate în competenţa Adunării generale, Consiliul director poate stabili ca votul să se exercite electronic prin e-mail sau prin alte mijloace electronice de comunicare.
În acest caz, în convocatorul Consiliului director sau în cel al Adunării generale se va face precizarea modalităţii de vot hotărâte.
Art.7 – Preşedintele Uniunii este ales direct de către Adunarea generală, pentru un mandat de 4 ani, prin vot secret, și reprezintă Uniunea în relațiile cu terții. El negociază și încheie acte juridice în numele și pe seama acesteia; organizează activitatea de resurse umane a acesteia prin întocmirea organigramei; îndeplinește alte măsuri stabilite de Adunarea generală și de Consiliului director.
Președintele, prim-vicepreședintele sau o altă persoană desemnată de către preşedinte reprezintă Uniunea în relațiile cu organizațiile naționale ale juriștilor din alte țări sau cu organizațiile internaționale ale juriștilor.
În cazul indisponibilității președintelui, atribuţiile acestuia sunt preluate de către prim-vicepreşedinte, iar în cazul în care şi prim-vicepreşedintele este indisponibil, Consiliul director instituie un interimat ce va fi asigurat de unul dintre vicepreședinții săi, interimat care nu poate dura mai mult de șase luni. După expirarea acestui termen, dacă interminatul se prelungește, se convoacă Adunarea generală extraordinară pentru alegerea unui nou președinte, în condițiile prezentului statut.
Art.8 – Comisia de cenzori, aleasă prin vot secret, este formată din trei membri. Unul dintre aceștia trebuie să fie cenzor autorizat.
Comisia de cenzori are următoarele atribuții principale: verifică modul în care este administrat patrimoniul Uniunii și întocmește rapoartele financiar-fiscale pe care le prezintă Adunării generale.
Comisia poate fi invitată să participe, fără drept de vot, la ședințele Consiliului director, unde își poate exprima puncte de vedere de specialitate.
Art.9 – Uniunea are în structura sa organizatorică: secția de Drept public și secția de Drept privat. Președinții acestor secții sunt aleși de către Consiliul director în prima ședință de după alegeri.
Art.10 – Uniunea este afiliată la Asociația Internațională a Juriștilor Democrați cu sediul la Bruxelles.
Art.11 – Veniturile Uniunii provin din:
-cotizația membrilor;
-dobânzi la depozite bancare;
-venituri din difuzarea revistei “Dreptul”;
-subvenții lunare din partea Societății “Titu Maiorescu”;
-închirierea unor spații;
-donații și sponsorizări;
-alte venituri prevăzute de lege.
Veniturile Uniunii vor putea fi utilizate numai pentru realizarea scopurilor pentru care Uniunea a fost creată şi pentru editarea revistei “Dreptul”. Totodată, o parte din venituri poate fi utilizată pentru executarea unor reparații și întreținerea imobilului aflat în folosința Uniunii.
Art.12 – În vederea realizării obiectivelor sale Uniunea are un patrimoniu constituit din uzufructul bunurilor imobile, din mobilier, aparatură și tehnologie informatică.
Patrimoniul se inventariază anual în conformitate cu prevederile legii specifice.
Patrimoniul Uniunii nu poate fi grevat de datoriile sau obligațiile membrilor.
Art.13 – În relațiile cu autoritățile publice și cu terții, Uniunea este reprezentată de președinte. În lipsa președintelui, ea poate fi reprezentată și de prim-vicepreşedinte sau de unul dintre vicepreședinți.
Președintele certifică lista persoanelor împuternicite să efectueze operațiuni bancare, să utilizeze specimenele de semnături autorizate de acesta sau, după caz, de prim-vicepreşedinte, şi să folosească ştampila Uniunii. Lunar, operaţiunile bancare sunt aduse la cunoştinţa preşedintelui şi a prim-vicepreşedintelui.
Art.14 – Din veniturile obținute, Uniunea achită salarii sau indemnizații personalului cu activitate permanentă, precum și premii dacă situația financiară a Uniunii permite acest lucru.
Art.15 – Soldul existent la sfârșitul unui an calendaristic se reportează în anul următor.
Art.16 – Uniunea se poate dizolva prin hotărârea Adunării generale sau prin hotărârea unei instanțe judecătorești.
Art.17 – Prezentul statut se completează cu celelalte reglementări legale aplicabile.